Catedrala din Pamplona
Neoclasică pe dinafară și gotică pe dinăuntru. Sarcofagul lui Carol al III-lea și o mănăstire printre cele mai bune din Europa. O oră și jumătate bună cu muzeul Occidens.

Orașul pe care aproape nimeni nu-l vizitează în afara lunii iulie și care are una dintre cele mai bine păstrate fortificații din Europa. Traseu complet, fără aglomerație.
🎧 Pe traseul Catedrala, zidurile și Pamplona monumentalăPamplona are o problemă de imagine: pentru jumătate din Europa înseamnă nouă zile din iulie și nimic altceva. În afara acestor date e un oraș liniștit, compact și cu un patrimoniu militar excepțional, care se străbate în întregime pe jos și fără cozi. Acesta e traseul care profită de el.
Începe de la catedrală. Pe dinafară e neoclasică, opera lui Ventura Rodríguez, iar pe dinăuntru gotică pură: aici erau încoronați regii Navarrei și se adunau Cortes, adunarea regatului, independent până în 1512. Păstrează sarcofagul de alabastru al lui Carol al III-lea cel Nobil, cu cortegiul lui de bocitori, și una dintre cele mai frumoase mănăstiri gotice din Europa.
Ieși direct pe ziduri, la bastionul Redín. Ce calci e una dintre cele mai bine păstrate fortificații cu bastioane de pe continent: ziduri joase, late și înclinate, gândite să încaseze lovituri de tun, nu să arate frumos.
La doi pași e Rincón del Caballo Blanco, cel mai bun punct de belvedere din oraș: o sută optzeci de grade, cu râul Arga înconjurând orașul vechi și muntele în fundal. Coboară apoi pe zid până la Portal de Francia, din 1553, care păstrează întregul mecanism cu care se închidea orașul.
Intrând din nou în orașul vechi găsești Arhiva Regală —cea mai veche clădire din Pamplona, palat romanic din 1189 restaurat de Rafael Moneo—, Cámara de Comptos, vechea curte de conturi a regatului, și biserica San Saturnino, care e o fortăreață.
Neoclasică pe dinafară și gotică pe dinăuntru. Sarcofagul lui Carol al III-lea și o mănăstire printre cele mai bune din Europa. O oră și jumătate bună cu muzeul Occidens.
Cel mai faimos punct de belvedere din oraș. La apus nu există loc mai bun, și e prima mare priveliște de pe Camino imediat ce intri în Pamplona.
Descarcă aplicația și descoperă Pamplona offline, oricând vrei. Parcurge traseul pe jos Catedrala, zidurile și Pamplona monumentală cu un ghid local în ureche.
Descoperă mai multe despre Viavoy →Parcurge traseul encierro pe jos, în ordinea în care îl aleargă taurii. Înainte, treci pe la biserica San Lorenzo, unde locuiește San Fermín, într-o capelă octogonală construită numai pentru el între 1696 și 1717.
Continuă spre Cuesta de Santo Domingo, punctul exact unde la ora opt fix se aude racheta și se deschide poarta. E porțiunea cea mai periculoasă: aproape trei sute de metri de pantă, cu taurii grupați și odihniți.
Treci pe lângă Primărie, a cărei fațadă barocă din 1752 are cel mai faimos balcon din Spania o zi pe an, și prin curba Mercaderes, până la Calle Estafeta: trei sute de metri de linie dreaptă, porțiunea legendară, unde se face partea cea mai grea, care nu e să fugi, ci să însoțești taurul.
Termină la arena de coride, printre cele mai mari din lume după capacitate, cu bustul lui Hemingway și Monumentul Encierro alături, cu cele nouăsprezece figuri în mărime naturală.
Și la masă: triunghiul poteo e format din strada San Nicolás, San Gregorio și Estafeta însăși. Regula e un txikito și un pintxo la fiecare bar, și mai departe.
Pornește din Plaza del Castillo, marele salon al orașului, spre Palatul Navarrei, sediul guvernului foral, care păstrează înăuntru un tron pe care se poate așeza numai regele Spaniei și numai când vizitează Navarra.
Continuă pe Paseo de Sarasate până la grădinile Taconera, cea mai veche grădină din oraș, trasată în 1830 pe glacisul militar. Uită-te în șanț: înăuntru trăiesc cerbi, cerbi lopătari și păuni.
Și ajungi la Citadelă, steaua cu cinci colțuri pe care Filip al II-lea a poruncit s-o construiască în 1571 și care a căzut o singură dată în istoria ei: pe 16 februarie 1808, când francezii s-au prefăcut că se bat cu bulgări de zăpadă, au distras santinelele și au intrat fără să tragă un foc.
Dacă îți rămâne timp, Muzeul Navarrei —cu capitelurile romanice, un Goya și caseta de la Leyre— și punctul de belvedere din Media Luna, proiectat de Víctor Eusa în 1935 deasupra meandrelor râului Arga.
Porțiunea legendară a encierro și, în afara sărbătorilor, una dintre cele mai bune străzi cu pintxos din oraș. Trei sute de metri fără curbe.
Stea cu cinci colțuri a lui Filip al II-lea, 1571. Astăzi parc public, cu zidurile transformate în promenadă și pavilioanele în săli de expoziție.
Cea mai veche grădină din Pamplona, din 1830, pe glacisul militar. Cu cerbi, cerbi lopătari și păuni care trăiesc în șanț.
Da. Orașul vechi e compact și tot ce e esențial se află la mai puțin de cincisprezece minute de mers pe jos: catedrala, zidurile, traseul encierro și zona de pintxos. Cu o a doua zi intră în program inelul verde —Taconera și Citadela—, Muzeul Navarrei și punctul de belvedere din Media Luna.
Probabil chiar mai mult. În afara lunii iulie orașul e liniștit, fără cozi și fără prețuri umflate, iar patrimoniul lui militar e excepțional: cinci kilometri de ziduri cu bastioane care se pot parcurge și o citadelă din secolul al XVI-lea în formă de stea. În plus, cultura pintxos funcționează tot anul.
Da, și e unul dintre cele mai bune lucruri pe care le poți face aici în afara sărbătorilor. Sunt vreo opt sute cincizeci de metri de la Cuesta de Santo Domingo până în arenă, trecând prin piața Primăriei, curba Mercaderes, Estafeta și culoar. Îl faci în douăzeci de minute și îți schimbă complet felul în care vezi cursa.
E ritualul de a merge din bar în bar cu un txikito —un pahar mic de vin— într-o mână și un pintxo în cealaltă. Regulile nescrise sunt destul de stricte: o consumație și un pintxo la fiecare bar, niciodată două, și mai departe. Nu e vorba să te instalezi, e vorba să circuli prin triunghiul San Nicolás, San Gregorio și Estafeta.
Navarrería, burgul San Cernin și târgul San Nicolás: trei nuclee cu ziduri, cu legile, primarul și chiar limba lor, care se urau de moarte. În 1276 două dintre ele l-au distrus complet pe al treilea. Carol al III-lea cel Nobil le-a obligat să se contopească într-un singur oraș pe 8 septembrie 1423.
Practic da: au rămas vreo cinci kilometri care se pot parcurge, salvați de dărâmarea din 1915, aprobată ca orașul să poată crește spre sud. Circuitul complet durează între o oră și jumătate și două ore și e cea mai frumoasă plimbare din Pamplona. Începe de la bastionul Redín și coboară la Portal de Francia.
Catedrala, cu mănăstirea ei și muzeul Occidens, Muzeul Navarrei —cu capitelurile romanice, un Goya și caseta de la Leyre—, Palatul Condestabilului și Arhiva Regală. Și barurile cu pintxos, care în Pamplona sunt o activitate de interior perfect respectabilă.
Descarcă Viavoy și plimbă-te prin Pamplona offline, oricând vrei.

Continuă să citești



