Baroc pur pe dinafară, cu coloane groase și un fronton frânt care pare că vrea să iasă în stradă. Dar lucrul cu adevărat neobișnuit e înăuntru: planul nu e cel tipic al iezuiților, ci octogonal, cu opt laturi, încununat de o cupolă mare cu lanternou deasupra unei mări de stucaturi albe.
Un plan octogonal, nu cel de manual
Au ridicat-o iezuiții, Compania lui Isus, între 1684 și 1694, cu banii unui mecena pe nume Francisco de San Vítores și cu mâinile meșterilor Bernabé de Hazas și Francisco del Pontón.
Lucrul izbitor e că au ieșit din model. Iezuiții aveau o schemă de biserică foarte clară — o singură navă cu capele laterale, după Il Gesù din Roma —, iar aici s-a ales un plan octogonal centralizat, mult mai rar.
Rezultatul e un spațiu care te învăluie: cupola cu lanternou lasă lumina să cadă pe stucaturile albe, iar tot interiorul te obligă să privești în sus. E una dintre acele biserici pe care le parcurgi cu gura căscată.
Când, în 1767, Carol al III-lea i-a expulzat pe iezuiți din toată Spania, biserica a rămas orfană și a devenit parohia cartierului, ceea ce este și azi.
Expulzarea și un fericit în Pacific
Expulzarea din 1767 a fost o lovitură seacă: dintr-o trăsătură de condei, regele a poruncit alungarea iezuiților nu doar din Spania, ci din tot imperiul, și într-o singură noapte au fost scoși din casele lor și îmbarcați spre Italia aproape fără bagaje.
Au fost învinuiți, pe drept sau pe nedrept, de revolta împotriva lui Esquilache din 1766, iar în spate exista și o înfruntare de fond între coroana luminată și un ordin cu o putere și o independență uriașe. A fost una dintre cele mai drastice măsuri ale reformismului bourbonic.
Familia care a plătit biserica are propria ei poveste: din neamul San Vítores din Burgos s-a ridicat Diego Luis de San Vítores, născut aici în 1627, care s-a făcut iezuit și a plecat în cealaltă parte a lumii, în insulele Mariane, în plin Pacific, ca să evanghelizeze.
Oprește-te la detaliile portalului, la sfântul așezat în nișa lui și la acele bile baroce atât de tipice epocii. Apoi intră să privești cupola, care e motivul opririi.
De neratat
Baroc din 1684-1694
Ridicată de iezuiți cu banii mecenei Francisco de San Vítores.
Plan octogonal, nu cel de manual
Iezuiții aveau o schemă clară și aici au ieșit din ea cu un plan centralizat.
O cupolă peste stucaturi albe
Cu lanternou care lasă lumina să cadă. E una dintre bisericile pe care le parcurgi cu gura căscată.
Carol al III-lea i-a alungat pe iezuiți în 1767
Din tot imperiul și într-o singură noapte. Biserica a devenit parohia cartierului.
Cum se potrivește în vizita ta la Burgos
Se află pe strada San Lorenzo, în plină inimă a zonei de tapas din Burgos, la câteva minute de Casa del Cordón și de Plaza Mayor.
Vizita durează cam douăzeci de minute. Verifică programul, care se adaptează slujbelor parohiei.
E oprirea culturală din zona barurilor: în jur sunt strada Sombrerería și piața Huerto del Rey, unde se mănâncă morcilla de Burgos, cârnatul cu sânge al orașului.
Întrebări frecvente
De ce i-au alungat până la urmă pe iezuiți de aici?
A fost treaba regelui Carol al III-lea, și a fost o lovitură seacă. În 1767, dintr-o trăsătură de condei, a poruncit expulzarea iezuiților nu doar din Spania, ci din tot imperiul, și într-o singură noapte: i-au scos din casele lor și i-au îmbarcat spre Italia aproape fără bagaje. Motivul? Au fost învinuiți, pe drept sau pe nedrept, de revolta lui Esquilache, care întorsese Madridul pe dos cu câțiva ani înainte, iar regele luminat îi vedea ca pe o putere incomodă. Mii de iezuiți trimiși în exil dintr-odată.
Familia San Vítores are vreo poveste în spate?
Și încă una care îți face pielea de găină! Din această stirpe din Burgos, familia San Vítores, cea care a plătit acest templu, s-a ridicat Diego Luis de San Vítores, născut aici în 1627. S-a făcut iezuit și a plecat la celălalt capăt al lumii, în insulele Mariane, în plin Pacific, ca să evanghelizeze. Acolo a întemeiat prima biserică din Guam și acolo l-au ucis, martir, în 1672. Secole mai târziu, în 1985, papa Ioan Paul al II-lea l-a beatificat. De la Burgos până în Pacific: nu ți se pare o poveste uriașă?
